Când vine vorba de cafea, nu pot să spun nu. Dar să fie espresso și să fie cu lapte (dacă este cappuccinno este și mai bine 🙂 ) . Știu, mulți vor spune că o cafea bună nu se savurează cu lapte, dar ce să-i faci, fiecare cu piticii lui.
Dar când vine vorba de o prăjitură cu cafea, pot spune că știu să fac cel mai bun tiramisu din lume.
Nuuu, nu sunt eu cea care a inventat cea mai bună rețetă de tiramisu, cum nu sunt eu cea care a inventat rochiile ( deși mi-ar fi plăcut să știu să croiesc rochii de banchet – am eu un fix cu banchetul și poate de aceea îmi sunt atât de dragi rochiile de acest gen), dar sunt cea care poate să facă cel mai bun tiramisu.
Dar înainte de a vă divulga secretul meu ( care de fapt este al italienilor :)) ), vreau să vă spun că zilele trecute am citit pe blogul Adrianei că a făcut un tiramisu excelent și mi-am amintit că și eu știu să fac un tiramisu de-li-cios.
Și pe această cale o provoc pe Adriana la un tiramisu bake off 🙂 .
Ce spui, Adriana?
Eu fac rețeta mea, tu o faci pe a ta și juriul desemnează câștigătoarea (vedem noi cine face parte din juriu 🙂 ).
Premiul … la alegerea ta 🙂 . ( vezi ce de treabă sunt? :)) )
Și pentru că pe blogul Adrianei am găsit și rețeta prăjiturii ei 🙂 , iată și rețeta mea.
Ingrediente pentru 6 persoane:
- 32 pișcoturi
- 6 gălbenușuri crude
- 250 grame zahăr
- 500 grame mascarpone
- cafea rece
- cacao pentru ornat
Cele 6 gălbenușuri se freacă bine cu 250 grame de zahăr ( eu folosesc zahăr brun, dar voi puteți folosi de care doriți), până se dizolvă zahărul. Apoi se adaugă 500 grame de mascarpone și se mai amestecă până se obține o cremă pufoasă și omogenă (eu m-am lenevit și mi-am cumpărat un robot care mă ajută și la amestecatul ingredientelor, dar voi puteți folosi telul sau lingura)
Între timp faceți câteva cafele bune deoarece va trebui să înmuiați fiecare dintre cele 32 de pișcoturi pe care le aveți în această licoare delicioasă (nu, nu trebuie să îndulciți cafeaua).
Luați o tavă cu pereți detașabili și construiți minunatul tiramisu: un strat subțire de cremă jos, pe fundul tăvii, un rând de pișcoturi însiropate, alt strat generos de cremă, altul de pișcoturi însiropate. Deasupra se toarnă crema și se presară cacao.
Apoi se pune la frigider pentru câteva ore bune.
Și la sfârșit se mănâncă (chiar și cu lingura direct din tavă, cum a făcut Ale, fetița mea)
Până la aflarea câștigătorului (pentru că sunt convinsă că va accepta provocarea 🙂 ) vă las salivând și vă îndemn să încercați rețeta mea.
V-am pupat.
:-*
One thought on “Când vine vorba …”