O lună fără niciun articol pe blog

Luna trecută am primit  o provocare : să stau o lună fără să postez pe blog.

Și am încercat!

Și am reușit!

Dar, mi-a fost extrem de greu.

În fiecare zi aveam ceva de zis, ceva de transmit, ceva ce voiam să afle și persoanele care îmi citesc blogul.

Mi-a fost și mai greu deoarece aveam în derulare câteva proiecte și, din păcate, a trebuit să le dau skip 🙁 (și cu această ocazie îmi cer scuze colaboratorilor mei).

Îmi cer scuze că nu am scris despre anumite produce ce mi-au fost trimise spre testare, îmi cer scuze că articolele mele au fost trecute pe wait, îmi cer scuze și sper ca cei cu care colaborez să mi le accepte.

Și cum fiecare lucru pe care-l faci trebuie asumat, îmi asum această decizie.

Cu riscurile aferente 🙁 .




De ce am acceptat această provocare?

Deoarece multe persoane îmi spuneau că blogul este o pierdere de timp și de bani, că sigur voi avea mult mai multe lucruri bune de făcut decât să pierd timpul pe site, că bloggingul nu este o meserie, că nu sunt un “influensăr” :)) și că scriu degeaba și multe, multe altele.

Ok, fie, nu sunt un “influensăr”, dar sunt destul de multe persoane care-mi citesc lunar blogul, care-mi trimit emailuri, care iau în calcul și părerea mea.

Bineînțeles că sunt și persoane pentru care blogul meu este unul din miile de bloguri existente pe piață. Și? Ce dacă?

Nu lor mă adresez!

…
De ce am acceptat această provocare?

Pentru că am vrut să văd câte persoane îmi vor citi postările, într-o lună în care nu voi mai posta nimic.

Și mă bucur să văd că sunt suficient de multe persoane care mi-au vizitat blogul.

…

De ce am mai acceptat să stau o lună de zile fără să postez pe blog?

Deoarece am vrut să văd dacă mă simt mai bine nescriind pe blog, dacă pot face alte lucruri în timpul rămas liber, dacă mă simt mai fericită.

Dar nu m-am simțit deloc bine.

Microbul o dată introdus, iese mai greu 🙂 .

Timp liber oricum nu am ( cu doi ștrumfi năzdrăvani e cam greu să ai timp liber 🙂 ), seara nu adorm mai devreme de miezul nopții, deci, ce am de pierdut?

Mie îmi place să bloggeresc.

Așa că voi bloggări în continuare.

Voi ieși din bârlog și voi continua să scriu.

Alegerea îmi aparține și cele 30 de zile fără blogging mi-au fost de ajuns să conștientizez că îmi place ceea ce fac.

Pupici!

:-*